PREMIUL NOBEL PENTRU ŞTIINŢELE ECONOMICE
PE
ANUL 2016
Premiul Nobel pentru ştiinţele economice pe anul 2016 a fost acordat economiştilor Oliver Hart (anglo-american) şi Bengt Holmström (finlandez). După cum se arată în comunicatul de presă al Academiei Regale de Științe a Suediei, aceştia au ”dezvoltat teoria contractului, un cadru exhaustiv de analiză a multiplelor aspecte ale contractului, cum ar fi remuneraţia conducătorilor pe baza performanţelor acestora, franşiza şi coplata în asigurări, privatizarea sectorului public.” Aceste contribuţii deschid un vast câmp de aplicaţii, de la faliment la dreptul constituţional.
Oliver Hart, s-a născut la Londra în 1948. Și-a luat doctoratul în 1974 la Universitatea Princeton. În prezent, este profesor la Universitatea Harvard. Bengt Holmström, s-a născut în 1949 la Helsinki și este profesor la o altă prestigioasă universitate americană, Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT). Şi-a luat doctoratul în 1975 la Universitatea Stanford.
În ultima perioadă, principalele probleme discutate în literatura economică au fost creşterea economică, mondializarea, şomajul, sărăcia, criza etc. Comparativ cu acestea, domeniul abordat de proaspeții laureaţi Nobel pare mai puţin spectaculos. Ei au însă meritul de a fi conturat un fertil câmp de cercetare fundamentală: funcţionarea întreprinderii considerate ca nod al unei reţele de tranzacţii, adică loc de interferență a unui ansamblu de ”contracte” – implicite sau explicite – între părţile interesate (angajator şi angajat, decident şi executant, manager şi colaborator, acţionar şi conducător etc.). Concluzia lor este că, având în vedere asimetria informațională, aceste tranzacții nu duc neapărat la un echilibru optim. Această concluzie completează, așadar, rezultatele obținute pe baza ipotezei „informării perfecte”, adoptate, de regulă, în teoria economică.
În acest cadru, autorii subliniază rolul încrederii și al puterii exercitate de un agent economic asupra altuia, în prezența, eventual, a unui terț capabil să influențeze natura contractului. Pornind de aici, ei propun o serie de tipuri de contracte „robuste”, admițând totuși imposibilitatea identificării tuturor formelor contractuale posibile.
Pentru ambii economiști, contractele reflectă lumea reală, nu lumea ideală pe care o reflectă și prescrie teoria economică. Desigur, în calitate de buni teoreticieni, aceștia au construit mai multe tipuri de modele simplificatoare, menite să optimizeze aceste contracte. Astfel, ei au scris o serie de ecuații foarte simple, precise și robuste, însă au evitat să atribuie valori exacte variabilelor pe care le-au evidențiat. Aceste modele sunt, deci, susceptibile a fi folosite în nenumărate lucrări de microeconomie concepute în funcție de bazele de date disponibile.
Ca urmare a acestor contribuții, ştiinţa economică dispune în prezent de instrumente adecvate pentru a analiza nu numai termenii financiari ai contractelor, ci şi repartizarea de comun acord a drepturilor de proprietate, competenţelor decizionale și atribuţiilor de control ale părţilor contractante. De asemenea, instrumentele analitice respective pot fi folosite pentru soluţionarea unor probleme practice, cum ar fi cele legate de gestionarea resurselor umane, salarizarea personalului, remunerarea conducătorilor și, în general, gestiunea economică și financiară – în măsura în care modelele propuse se pot aplica la multiplele relații economice și sociale în care intră întreprinderea (cu reglementatorii, autoritățile publice, băncile, asigurătorii, investitorii, furnizorii etc.). În fine, un subiect important care poate fi tratat în modul acesta este cel al rolului statului şi al sectorului privat în prestarea – eventual, în parteneriat – a unor servicii publice, cum ar fi, de exemplu, educaţia, sănătatea, justiţia etc. Or, toate aceste chestiuni ocupă actualment un loc central în dezbaterea publică din numeroase ţări.
Premiul Nobel pentru ştiinţe economice fost creat în 1968 şi este finanţat de Banca Centrală a Suediei (Riksbank). La fel ca cele cinci premii create de Alfred Nobel, acesta este însoţit de o recompensă de opt milioane coroane suedeze (827.000 euro).
Timișoara, 24 martie 2017
Prof. Univ. Dr. Silviu CERNA
